Industria medicamentelor românești, de la 95% producție asigurată intern în anii '70 - 80' la dependența de importuri, cu 90% aduse din străinătate
Citind presa de astăzi, constatăm că industria românească a medicamentelor se confruntă cu tot felul de probleme, ajungând de la 95% producție asigurată intern în anii '70 - 80' la dependența de importuri, cu 90% aduse din străinătate. "Producătorii de medicamente generice din România sunt dependenți de importuri" declara Președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, Simona Cocoș, pentru Radio România Actualități în aprilie, 2023. Importăm medicamente de 3,4 miliarde de euro, prima sursă fiind Germania, cu 716 milioane euro, și Ungaria, cu 631 milioane euro, scria antena3.ro în aceeași perioadă.

În ultimii ani, pacienții din România au plătit din ce în ce mai mult pentru tratamente, în timp ce peste 3.000 de medicamente generice au dispărut de pe piață, avertizează Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), scria Jurnalul.ro în martie, 2023. Producătorii de medicamente: valoarea medicamentelor din import este de 4 mld. euro, iar noi nu folosim capacitatea totală a fabricilor. Din totalul de 4,8 mld. euro, valoarea pieţei de medicamente în perioada august 2020 - iulie 2021, doar 10% se produce la nivel local, restul fiind importuri, scria Ziarul Financiar în luna septembrie, 2021.

Dar așa de prost au stat lucrurile mereu în industria românească de medicamente, a fost vreodată mai bine?

Căutând informații în presa de dinainte de 1989, am găsit un articol foarte interesant, publicat în Revista Economică la 27 iunie 1980 (numărul 26 al revistei), semnat de profesorul doctor Simion PURICE, cel care în același an, 1980, prelua conducerea Clinicii Medicale Colentina cât şi la direcţia Institutului de Medicină Internă „N. Gh. Lupu”. Pe lângă cariera impresionantă de aproape 5 decenii în medicină, domnul dr. S. Purice a ocupat și funcții de conducere ale unor societăţi de specialitate din ţară şi străinătate:
– preşedinte al Societăţii Române de Medicină Internă;
– membru al Asociaţiei Internaţionale de Medicină Internă;
– redactor-șef al revistei “Revue Roumaine de Medicine”;
ceea ce ne face să nu punem la îndoială, sub pretextul propagandei care se practica la acele vremuri, cele relate în articolul pe care îl redăm integral mai jos, publicat în Revista Economică la 27 iunie 1980.

Produsefarmaceutice româneștiexportate în 100 de țări

ROMÂNIA, care se afla în prezent printre primele 10 țări dinlume în ceea ce privește dezvoltarea industriei chimice, și-a creat unputernic sector al chimiei de mic tonaj, domeniu în care medicamenteledețin un rol însemnat. Se realizeazăazi peste 1 100 de medicamente condiționate, care acoperă practic toate grupele terapeutice cunoscute pe planmondial. întreprinderile de medicamente, situate în centre cu o bogatătradiție medicală universitară și decercetare (București, Iași, Cluj-Napoca), realizează produse ce acoperă înmare parte necesarul intern și, totodată,sînt exportate în numeroase țări alelumii.

Pentru a răspunde interesului crescînd, manifestat de numeroase firmestrăine, de a cunoaște oferta completăde export a țării noastre, centrala industrială de profil a editat recent, înlimba engleză, lucrarea „Medicamente românești",în care sînt prezentate realizările la ziale industriei naționale farmaceutice.
 
O caracteristică a perioadei ultimelordecenii, în patologia umană, a fost desfășurarea unui efort susținut de cercetare în vederea identificării cauzelor cedetermină apariția unor boli și elucidării mecanismelor de producere a acestora. Aceste noi descoperiri au fostposibile datorită dezvoltării impetuoasea bazei științifice și tehnologiilor noiintroduse în cercetarea și definirea bolilor. Progresele în știința și tehnicaautohtonă, precum și cele realizate pebaza colaborării cu firme de renumeinternațional în industria farmaceuticăau dus la apariția unui număr marede medicamente noi, realizate la nivelul celor mai riguroase standarde internaționale și avînd o eficiență curativă ridicată. Faptul că industria deprofil colaborează strîns cu cercetareași practica medicală imprimă seriozitate atît în alegerea pentru fabricare aacelor sorturi realmente necesare întratamentul anumitor maladii, cît șiîn desfășurarea procesului de fabricație. în afara produselor ce se- înscriu îngama terapeutică răspîndită pe planmondial, s-a reușit îmbogățirea farmacopeii noastre originale, prin valorificarea, sub formă de medicamente eueficiență terapeutică ridicată, a uneiserii de cercetări autohtone, pornite dela experiment științific sau avînd obază empirică de observație.

Printre acestea și-au cîștigat prestigiu pe plan internațional produse ca :Aslavital, Gerovital, Boicil forte, Covalitin, Distonocalm, ETO. FolcisteinăU, Trofopar, Ulcosilvanil și altele.în momentul de față în țara noastrăse produc medicamente care abordeazăorice aspect de patologie, fiind produsecu maximă eficiență în boala respectivă și la nivelul celor mai riguroasestandarde internaționale.

Medicația necesară tratării unor maladii amplu răspîndite în epoca noastră, ca cele ale aparatului cardiovascular este reprezentată de produse debază în tratament, ca digitalicele (digitalină, digoxină și produși injectabili —deslanosid, lanatosid C și strofantină),antiaritmice (propanolol și xilină) șiantianginoase (nitroglicerină șl nitroglicerină R, dipiramidanol, agazol, carbocromenă). Medicația antihipertensivăeste reprezentată, în afara propranololului, de hipopresol și hipazin, hiposerpil(cu forma lui injectabilă pentru urgențe : raunervil), grimerdin, guanetidinăetc. Substanțele antianemice sînt binereprezentate prin : glubifer, fier polimaltazat, acid folie, vitamina B12, hemostaticele — prin acid aminocaproic, fitomenadian, vitamina K:>, hemostat, adrenastazin, iar anticoagulantele —prin heparină, trombostop. Medicațiaaparatului digestiv introduce o serie deproduse de mare eficiență și notorietate : antiacide (calmogastrin, dicarbocalm, tristilicalm, ulcerotrat, ulcomplex), Ulcosilvanil, coleretice (anghirol,carbicol, colebil, fiobilin), antispastice(scobutil, papaverină, foladon, atropină,Iizadon, distonocalm), precum și antiemetice (emetiral, metocloramid, torecan) sau purgative (galcorin, cortelax,etc.). Din medicația aparatului respirator amintim antitusivele (codenal,tusan, tusomag), expeetorantele șibronchodilatatoarele (miofilin, astmofug). Medicația anabolică este foartediversificată (decanofort, norbetalon,clafibrat, clofenat, vitamina PP, soiodin. arginimă-sorbitol, multiglutin probencid, Covalitin 1, 2. și 3). Farmacopeea românească oferă diverse soluții pentru reechilibrarea electrolitică, analgezice foarte diverse (acidacetilsalicilic, salicilamid, fenibutazonă, indometacin, aminofenazonă, paracetamol, codamin, fasconal, antinevralgic,antimigrin etc.) sau produsele originaleBoicil, Pell-Amar, Pelox etc.

De apreciere deosebită se bucură înțară și în străinătate produsele din sfera antibioticelor (diverse tipuri de penicilină, cloxacilină, meti și oxacilinâ,ampi și carbenicilină, eritromicină. tuberculostatice, negamicină, tetraciclină,cloramfenicol, polimixine, antimicotice), sulfamide de diverse tipuri, precum și medicamentele cu efecte troficetisulare ca : Aslavital, folcisteină, Gerovital H:1, Hemineran ; hepatotrope :mecopar forte, multiglutin și metaspar.Au fost realizate, de asemenea, aparatură și soluții pentru perfuzii, ca șiînlocuitori de plasmă și diverse soluțiiinjectabile, precum și materiale pentrusutură chirurgicală.

Această medicație foarte nuanțatăpune la îndemîna medicului aproapetot ce-i trebuie pentru practica medicală curentă. 
Inițiativa realizării unui catalog sistematic, ce prezintă și beneficiarilor dinalte țări această gamă variată de produse de calitate, este lăudabilă. Acurateța științifică a clasificării, condițiile grafice deosebite în prezentarea lucrării fac ca ea să se înscrie la nivelulexigențelor actuale ale pieței internaționale de specialitate. 
Lucrarea face parte, de altfel, dintr-un program de promovare mai amplu, care include, din cîte sîntem informați, realizarea unor monografii detaliate ale medicamentelor originale românești. Alături de caracteristicile produselor prezentate și în catalog, în monografii vor fi evocate etapele succesive ce au condus la descoperirea și realizarea noilor medicamente, rezultateleexperimentărilor clinice — uneori îndelungate — ce au atestat eficiența terapeutică a noilor medicamente românești. Autor: prof. dr. Simion PURICE, Revista Economică, 27 iunie 1980.

Produse farmaceutice românești exportate în 100 de țări Revista Economică 1980

Cât de performantă a fost industria medicamentului românesc înainte de 1989?


Foarte bine este redată istoria medicamentului românesc într-un articol publicat de către revista Viața Medicală, în luna aprilie, 2023:

După Al Doilea Război Mondial, industria farmaceutică din România se dezvoltase, trecând de la micile fabrici şi laboratoare farmaceutice, care au fost naţionalizate, la fabrici moderne. În 1955 s-a înfiinţat Fabrica de Antibiotice Iaşi. Apoi, în 1963, sunt înfiinţate Fabrica de Medicamente Bucureşti şi Fabrica de medicamente „Terapia” din Cluj, care transpuneau în practică cercetările Institutului de Cercetări Chimico-farmaceutice din Bucureşti. Ulterior, se înfiinţează alte cinci mari fabrici de medicamente (la București, Cluj-Napoca, Iași, Târgu Mureș), fiecare cu un anume profil de producţie, dar colaborând între ele în cadrul Ministerului Industriei Chimice. Producţia era atât de mare, cantitativ şi calitativ, încât asigura 95% din necesarul naţional de medicamente de uz uman şi veterinar, precum şi cosmetice, şi se făceau şi exporturi. Volumul de medicamente produse în ţară a crescut în 1975, faţă de 1950, de 83 de ori. După Revoluţia din 1989, industria farmaceutică a intrat în declin, ca toată industria românească, iar exporturile au fost înlocuite cu importuri. Unele fabrici de medicamente sau reactivi au fost desfiinţate ori privatizate. În prezent, Ministerul Sănătăţii mai are o singură fabrică de medicamente – Antibiotice Iaşi. Iar Institutul Cantacuzino nu mai fabrică vaccinuri, seruri terapeutice şi reagenţi specifici, fiind trecut la Ministerul Apărării Naţionale pentru a fi ferit de faliment. S-au înfiinţat și desfiinţat mai multe fabrici private de medicamente, cu capital românesc sau străin.

Cine a fost Prof. dr. Simion Purice?

De pe site-ul Spitalulului Clinic COLENTINA, aflăm următoarele:Din anul 1980 la conducerea Clinicii Medicale Colentina cât şi la direcţia Institutului de Medicină Internă „N. Gh. Lupu” urmează prof. dr. Simion Purice (elev şi apropiat colaborator al prof. Ioan Emil Bruckner), personalitate de seamă a medicinii interne, care va continua munca predecesorilor săi, la aceleaşi standarde de performanţă. – 1949, absolvent al Facultăţii de medicină din Bucureşti;
– 1945-1951, extern/intern, preparator la Catedra de Bacteriologie din cadrul Institutului Cantacuzino;
– 1955-1973, parcurge toate treptele ierarhice ale catedrei didactice în specialitatea medicină internă (asistent, şef de lucrări, conferenţiar, profesor universitar);
– în toată această perioadă a avut privilegiul de a colabora cu personalităţi marcante ale medicinii şi ştiinţei româneşti: acad. prof. dr. D. Danielopolu, prof. dr. Bazil Teodorescu şi acad. prof. dr. I. Bruckner;
– a aprofundat domenii de importanţă deosebită ca: hematologia, imunologia, imunopatologia, fiziologia experimentală, bacteriologia;
– această formare complexă a reprezentat un solid fundament pe care s-a dezvoltat întreaga sa activitate ulterioară ce poate fi sistematizată în domeniile didactic, ştiinţific şi de îngrijire a bolnavilor;
– în cadrul activităţii didactice a format aproape 40 generaţii de medici, fiind unul dintre cei mai iubiţi şi respectaţi profesori din facultate, studenţii solicitând insistent să urmeze stagii şi cursuri în clinica de la Spitalul Colentina;
– prodigioasa muncă de cercetare este exemplificată prin studiile asupra complexului complementului seric (în efectuarea acestor studii au fost introduse tehnici personale de  titrare a complementului şi a unora dintre componenţi C1, C4, tehnici pentru identificarea anticorpilor antieritrocitari şi anti-DNA, o metodă de producere a unui ser anti-C3 cu inulină şamd.), aspecte clinico-epidemiologice ale vasculitelor sistemice, ale altor boli cu largă răspândire (hepatite, ciroze, afecţiuni cardiovasculare, nevropatii,
hemopatii maligne);
– toată această activitate este reflectată într-un mare număr de lucrări şi articole prezentate la manifestări ştiinţifice şi publicate în reviste de specialitate din ţară şi străinătate, iar aspecte de sinteză sunt incluse în cele 5 tratate la care a colaborat şi în lucrarea “Clinica Medicală – analize şi sinteze”, în care subliniază caracterul integrator al medicinii interne în peisajul tot mai larg al specialităţilor şi sub specialităților medicale;
– o foarte mare parte a activităţii prof. dr. S. Purice este dedicată coordonării asistenței medicale a bolnavilor internaţi;
– activitatea de aproape 5 decenii de slujitor neobosit al medicinii i-a fost recunoscută prin alegerea sa în comitetele de conducere ale unor societăţi de specialitate din ţară şi străinătate:
– preşedinte al Societăţii Române de Medicină Internă;
– membru al Asociaţiei Internaţionale de Medicină Internă;
– redactor şef al revistei “Revue Roumaine de Medicine”;